Scrisoare

Dragă ****

Te văd ca pe-o umbră. Ești mereu în preajma mea. Și tare-aș vrea sa ma lași în pace, oricât de egoist ar suna asta. Vreau să uit, mi-ar fi mai bine. Sau să nu fi știut niciodată… Știu ca ți-e greu acolo, oricât de bine ți-ar fi.

Am vrut să vin, dar m-am speriat, m-am răzgândit în ultimul moment. Nu-mi pare rău, da-mi pare.

Te văd ca-ntr-un vis. Ești mereu abstractă. Și tare-aș vrea să te îmbrățișez, oricât de copilă aș părea spunând asta. Știu că ți-e bine acolo. Îl ai pe el, dar tot lipsește ceva.

Sper că ne așteptați cu brațele deschise. Eu sper, acum, sa nu vin prea curând. Dar ceva îmi spune că îți vei reînâlni iubirea în curând.

Hai să facem un pact, te rog. Eu îl păstrez pe-al tău, iar tu.. îl păstrezi pe-al amândurora. De fapt… „al meu” e al amândurora, și „al amândurora” e al tău. Suntem toți unul al altuia. Sau, cel puțin, eram cândva. Of, nici nu mai știu. Nici nu mai vreau să știu.

Dar vreau ca tu să știi că te iubesc, oricine-ai fi. Și că mi-e dor de voi, oriunde-ați fi.

Sper să ne revedem în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Cu drag și spaimă,

Cornelia